Preacuvioși părinți, iubiți frați și surori în Hristos,
Astăzi, cu evlavie și recunoștință, ne aducem aminte de Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, o figură luminoasă în istoria Bisericii Ortodoxe Române și un apărător neobosit al dreptei credințe și al culturii neamului nostru. Viața și activitatea sa pastorală, analizate dintr-o perspectivă teologică și pastorală, ne oferă un model pilduitor de slujire arhierească, de erudiție teologică și de patriotism luminat de credință.
Născut în Suceava, în anul 1624, cu numele Dimitrie Barilă, Sfântul Dosoftei a primit o educație aleasă, studiind la școlile din țară și la renumita școală a Frăției Ortodoxe din Liov. Aici, și-a desăvârșit cunoștințele de limbă greacă, latină, slavonă, polonă și ucraineană, punând aceste daruri în slujba Bisericii și a culturii. Această poliglotie, din punct de vedere teologic, nu a fost doar o capacitate lingvistică, ci un instrument al Providenței divine, menit să faciliteze traducerea și răspândirea textelor sacre și a scrierilor patristice în limba poporului.
Intrarea sa în monahism, la Mănăstirea Probota, sub numele de Dosoftei, a marcat o hotărâre fermă de a se dedica cu totul slujirii lui Dumnezeu. Aici, prin asceză, rugăciune și studiu neîntrerupt, s-a pregătit pentru înalta misiune pe care Dumnezeu i-o hărăzise. Din perspectivă teologică, monahismul său reprezintă o asumare a Crucii lui Hristos, o renunțare la cele lumești pentru a se uni mai strâns cu Dumnezeu și a sluji Biserica cu devotament total.
Ca Mitropolit al Moldovei, Sfântul Dosoftei s-a dovedit un păstor înțelept și un apărător al Ortodoxiei în vremuri tulburi, marcate de conflicte religioase și politice. A luptat cu fermitate împotriva prozelitismului calvin și catolic, păstrând unitatea credinței ortodoxe și întărind legăturile cu celelalte Biserici Ortodoxe surori. Din punct de vedere eclesiologic, activitatea sa subliniază rolul crucial al ierarhului ca păstrător al dreptei învățături și garant al unității Bisericii.
Opera sa literară și teologică este vastă și de o importanță capitală pentru cultura română. Traducerile sale din limbi străine, printre care se remarcă „Psaltirea în versuri”, „Viața și petrecerea sfinților” și „Dumnezeiasca Liturghie”, au contribuit la formarea limbii române literare și la răspândirea culturii în rândul poporului. Din punct de vedere teologic-cultural, această activitate reprezintă o îmbinare armonioasă între credință și cultură, o valorificare a tezaurului spiritual ortodox în contextul specific al culturii românești. Prin aceasta, Sfântul Dosoftei a pus bazele unei culturi naționale cu profunde rădăcini creștine.
Canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, în anul 2005, a recunoscut sfințenia vieții sale și importanța operei sale pentru Biserică și neam. Sfântul Ierarh Dosoftei rămâne un model de ierarh luminat, un apărător al Ortodoxiei și un părinte al culturii românești. Prin mijlocirile sale, Domnul să ne întărească în credință și să ne dăruiască pace și înțelegere. Amin.